marți, 30 martie 2010

a doua scrisoare de pe marte

Nu te simţi niciodată consumat de propria noastră mediocritate? Propriile noastre limite specifice, naturale, nu ne oferă decât două variante: angoasă sau acceptarea şi complacere în situaţie; integrarea socială şi menţinerea în viaţă a speciei.
Momentul în care aveam de gând să scriu despre ideea asta eram mult mai revoltat şi lucid. Şi acum văd clar ce vedeam şi atunci, doar ca nu mai sunt copleşit de diverşi factori. Ce frumoşi suntem noi, oamenii.

4 comentarii:

  1. Suntem frumosi!Suntem egoisti, nemilosi, actionam instinctual, ne complacem, ne mintim pe noi insine, incercam sa ne ridicam si ramanem tot in mediocritate, si suntem atat de imperfecti, dar capabili sa zburam cu imaginatia noastra, sa construim castele de nisip doar sa bucuram un copil.
    Luciditatea este buna, dar recomandarea mea este sa nu o amplifici prea mult citind carti cu substrat filosofic hedonist. :P
    Mai putine ganduri, mai multe emotii, draga domnule!:)Bucura-te de primava!>:D<

    RăspundeţiŞtergere
  2. Cred ca ar fi bine sa te eliberezi de orice forma de limitare,dezvoltand o incredere nelimitata in tine si in potentialul tau intuitiv,inspirat,creator si poate asa te vei bucura de ceeace te inconjoara cu bune si cu rele.

    RăspundeţiŞtergere
  3. Cred ca incep sa inteleg optimismul. Senchiu!

    RăspundeţiŞtergere
  4. tu de ce te-ai lasat de scris sefu ?

    RăspundeţiŞtergere